Rapitori.info

[dadylures]

Va salut, asa e ca totzi am trecut prin pescuitul statzionar?
Poate ca o mare parte dintre pescarii care intra pe acest site, nu sunt numai pescari de spinning...
Poate ca si mine ca pescuiesc atat la spinning cat si la statzionar...
Cu multzi ani in urma, nu ma intrebatzi catzi, ca e cam mult de atunci, un prieten, care a vazut el ca ceva nu e in regula cu mine, si m-a bagat in echipa pescarilor sportivi de la acea vreme. Nu aveam varsta necesara, dar ma invatzasera sa mint...
Am avut primul concurs inportant, pe care l-am castigat, o finala natzionala care se tzinea pe vremea aia la Severin in locul " la epave".
De atunci am pescuit in multe competitzii... nu le stiu numarul, unele le-am castigat in altele m-am clasat printre primemii, infine, anii au trecut si cu timpul am ajuns si pafara, si am inceput sa am contacte din ce in ce mai multe cu pescarii straini care activau in tzari mult mai avansate ca a noastra in sensul competitziei.
Asa ca am acumulat o multzime de cunostiintze in multzi ani.
Pacat ca la noi pescuitul sportiv a trebuit sa aibe un sef, un conducator ca si agvps... noi am pierdut foarte mult din cauza acestei structuri comuniste... am vrut sa folosesc cuvantul nenorocite... dar se pare ca nu poate fi folosit deoarece astia au fost foarte fericitzi ca ne-au tzinut pe noi sub papuc...
Eu m-am lasat de competitzii exact din cauza acestor javre de care nu as vrea sa-mi mai aduc aminte... dar asta e si nu pot sa-i uit...
Cred ca ar trebuii sa incep cu inceputul. Adica ce inseamna o scula de pescuit?
este un batz, un fir, eventual o mulineta, o pluta sau un plumb sau si una si alta, si un carlig.
sa vedem cam ce inseamna un batz de pescuit. Eu o sa folosesc termenul de varga, suna parca mai bine.
Asdar vergile de pescuit pot fi:
- vergi fara inele sau vergile fixe
- vergi cu inele
Pt inceput sa vorbesccateceva despre vergile fara inele, sau asa zisele vergi fixe...
Vergile fixe.
Sunt cele mai folosite vergi in pescuitul din tzara noastra.
Daca ne gandim la modul de constructzie, acestea pot fi construite in urmatoarele variante: mufabile, telescopice, sau combinat
- vergile mufabile, sunt printre cele mai vechi forme constructive si se faceau din 2 - 3 , sau mai multe elemente.
Incepand cu vergile destinate pescuitului de viteza, care se faceau din 2 sau 3 rar 4 elemente, pina la vergile cu mai multe elemente, care, inca nu demult se mai vindeau si la noi pe piatza. E vorba de acele vergi din tonchin.
Banbusul, tonchinul sau trestia de zahar, ereau cele mai folosite materiale din care se faceau aceste vergi.
Ca fapt divers, si astazi sunt cereri pt astfel de betze. Am vazut chiar anul trecut ca se fabrica inca astfel de betze din trestie de zahar si se vand la pretzul de...35 eu /m.
Multzi specialisti sustzin ca niciun material, din gama materialelor moderne de constructzie al vergilor, nu a intrecut calitatea trestiei de zahar in constructzia vergilor pt pescuitul de viteza, in spetza pt oblete.
-Vergile telescopice. Se cunosc in varianta constructiva din fibra de sticla sau din carbon. Se mai poate vorbii si despre alte materiale compozite dar care nu au facut cariera in constructzia acestor vergi. De exemplu, constructziile in grafit, aparute prin anii 90, daca nu ma insel dar care nu au lasat urme pe piatza sculelor de pescuit statzionar.
Se mai poate vorbii si despre sculele construite din carbon compozit.
Vergile telescopice din fibra de sticla, au fost niste constructzii care la vremea lor au revolutzionat piatza. Si eu aveam pe acele vremuri achizitzionata cu mare greutate o varga VIKING, de...8m, o raritate printre sculele de pescuit din acea vreme.
In general, sunt scule grele, sunt cele mai rezistente la eforturi, sunt elastice si moi. Aceste caracteristici acum socotite negative, le-au limitat lungimea de constructzie. Astfel foarte greu la acea vreme vedeai o constructzie de telescopica fixa care sa depseasca 8m.
Vergile telescopice din carbon compozit. Aceste vergi se mai construiesc si astazi. Au ca scop, obtzinerea unor scule cu rezistentza mare la efort, dar care sa fie ceva mai usoare ca cele construite din fibra de sticla integral.
Aceste constructzii aveau si avantajul economic, fiind mai ieftine ca si vergile integral de carbon.
Ca si constructzie s-au diferentziat doua feluri de vergi. Vergi construite prin modificari structurale ale carbonului alaturat fibrei de sticla, sau vergi construite din elemente care la randul lor ereau contruite pe structuri diferite.Vegile construite din material compozit, se compunea din schelet de fibra de sticla care se inpregna cu rasina epoxidica cu contzinut de carbon pulbere si intaritor. Sau fibra de sticla combinata cu fibre de carbon in diverse proportzii, asta ceva mai tarziu. In cea dea doua varianta, se foloseau vergi constituite din elemente din fibra de carbon in partea inferioara si fibra de sticla catre varf sau, carbon in partea inferioara si carbon compus din ameste de fibra si carbon inspre varf. Se facea aceasta combinatzie deoarece carbonul se dovedise a fi un material friabil care se rupea usor. Este normal ca pentru constructzia acestor elemente dinspre varf, fiind mai fragile si mai subtziri ca celelalte, sa fie preferata fibra de sticla sau compozitele dintre sticla si carbon.
La ora actuala cele mai folosite vergi in pescuitul cu fixa si nu numai, sunt vergile de carbon.
Carbonul folosit in sculele din ziua de astazi este f diferit. Poate daca va fi interes fatza de tipurile de carbon vom avea un topic destinat acestei discutzii. In mod principal, ceea ce ar trebuie sa stie pescarul nostru, este faptul ca cu cat gaseste o varga de carbon mai usoara, mai rigida, cu atat aceasta se poate rupe mai usor. Asadat, atentzie mare la manevrarea vergilor de carbon...
Si inca ceva, pe piatza carboanelor, cu cat varga este mai rigida, cu atat e mai scumpa...
- Vergile combinate.
Aceste constructzii se gasesc in vergile numite astazi generic rubeziene. Denumirea adevarata se scrie ROUBAISIENNE... o scula inventata de francezi si perfectzionata la maxim de italieni.
Este scula care a facut ca pe piatza carbonului sa apara o revolutzie continua in constructzia acestui material compozit.
De la adaosul de pulbere de carbon in rasina, la tehnologia nanolit sau filer sau cum io mai spune s-au facut tot felul de inovatzii.
Aceste scule se afla in fabricatzie in lungimi de 13m, 14,5m si cele mai lungi folosite predilect de englezi, 16m
Se vede ca multiplii constructivi sunt de 1,5m.
Este o tehnica care inpune ca materialele de constructzie sa fie cat mai usoare si cat mai rigide. Cum va imaginatzi ca poate fi manevrata o astfel de varga, daca nu ar beneficia de astfel de materiale de constructzie.
Cam atat despre aceste vergi fixe... voi continua cu expunerea vergilor cu inele...asta cand voi mai avea ceva timp...

[Gerula]

Dady, cred ca foarte multi ar fi interesati sa citeasca despre tehnicile specifice pescuitului la anumite specii (clean de pilda), sau utilizabile in anumite conditii (de pilda plute culisante grele samd).

[mayer_maryus]

Dady, cred ca foarte multi ar fi interesati sa citeasca despre tehnicile specifice pescuitului la anumite specii (clean de pilda), sau utilizabile in anumite conditii (de pilda plute culisante grele samd).

eu sant primul care voteaza pescuitul la clean:) care ar fi cel mai indicat pe un rau:)

[kuintautti]

ginduri...

cind citesc ce scrie Dady ma apuca si pe mine nostalgia...

acu e drept ca poate dintre cele mai placute amintiri legate de pescuit le am pe cele din copilarie cind dadeam cu o varga de rachita pe pirul care vine de la iazurile de la Negritesti...

dar pe de alta parte vremurile au trecut si "revolutia " sculelor si materialelor folosite tind sa ne lase in urma pe noi astia mai incapatinati sa folosim ceva descoperit pe vremuri ... considerindule bune sau satisfacatoare... ... asa ca am io o banuiala ca astia tineri... noi cumparatori de scule sint olea mai la curent cu ce e "bun" la ora actuala pe piata... deh de ultima ora...

experinta si cunoasterea in pescuit oricum nu poate fi inlocuita cu sculele ! fie ele de ultima ora !

ps: Dady poti sa-mi recomanzi un model de pluta potrivita pt curent puternic ?

[dadylures]

Va salut pe totzi si sa incep cu inceputul...
Se poate face o discutzie despre pescuitul statzionar pe un sistem macar la inceput organizat.
Se poate face o discutzie despre statzionar dand raspunsuri acolo unde pot face acest lucru.
Am experientza si altor siteuri, unde nu s-a putut face de cat o discutzie pe sistem de intrebari si raspunsuri.
Acum, sincer cred ca si aici se va intampla la fel.
Avand in vedere ca siteul este unul destinat cu predilectzie rapitorilor, m-am gandit ca pescuitul statzionar va fi tratat mai subtzire. Dar se pare ca m-am inselat si asa cum am intitulat acest inceput, " totzi am trecut prin... statzionar" intradevar pescarii nostrii nu au uitat acest lucru. De fapt nici eu... prima dragoste...
Ca sa raspund la intrebarile puse, ar trebuii in primul rand sa mi se spuna si la ce tehnica de pescuit se doreste a fi dat raspunsul.
Spun asta, pt. ca o sa vedetzi ca o pluta se poate schimba ca si concept de la o tehnica la alta.
Asadar, pt. pescuitul cleanului pe rau, eu folosesc cu mare placere si cu rezultate deoasebt de consegvente pluta in forma de ou, pluta din pluta de tisa. Din dopuri de tisa daca le mai gasitzi. Aprpopo, daca mai gasitzi pe undeva spunetzimi si mie. Si eu caut asa ceva.
Aceste plute le folosesc ca si marime de la cele mai mici cat un simbure de cireasa pana la cele mai mari cam cat un ou de porumbel.
Sunt plute inegalabile in pescuitul pe ape care au curentzi rapizi. Eu le folosesc atat la pescuitul cleanului cat si la mreana si scobar.
Plutele sunt cu gaura centrala, si cu un con din lemn de tonchin care nu se unfla fixat ca si pana centrala pe fir.
Ca si culoare folosesc numai culoarea alba, alb mat, daca se poate.
Sunt usor de reperat.
Eu le folosesc atat la pescuitul pe curs normal cit si la pescuitul cu pluta supralestata si retzinuta fatza de curent, acolo unde curentul e f puternic. Acest stil cu supralestata este foarte util la pescuitul mrenei pe suvoaie puternice.
Dar si la scobar folosesc stilul cu pluta supralestata numai cand pescuiesc cu viemisori.
Daca pescuiesc cu paste in carlig, atunci evit acest stil, deoarece pasta se pierde usor din carlig si pt a evita acest lucru, pescuiesc altfel.
Cum sa-ti construiesti asa o pluta:
Este cel mai simplu si mai ieftin lucru posibil.
Primul lucru este sa-ti gasesti doapele de tisa, apoi sa urmaresti ca materialul sa fie cat mai dens , sa nu aiba acele gauri urate.
Se cizeleaza in mare dopul cu un cater sau alceva bine ascutzit, se centreaza la ochi si se da o gaura cu o sarma otzelita ascutzita inprealabil cu un diametru de 2-2,5mm, daca pluta e mai mare se poate folosii un diametru adecvat, mai mare, cca 3-4mm.
Dupa ce s-a perforat dopul, se scoate sarma si se cauta sa se inlocuiasca aceasta cu un ax cam de 10cm facut dintr-un elecrod subtzire pe care il facetzi sa fie usor conic pe lungimea lui. Sa avetzi o masina de gaurit pe care o prindetzi intr-o menghina, si dupa ce bagatzi axul de elecrod usor fortzat, prin dop, prindetzi capul mai gros al electrodului in mandrina masinii de gaurit. De acum intuitzi ca e o joaca.Luatzi un smirghel mai grosier si la turatzia mare a masinii apropiatzi sa facetzi o usoara tangentza intre smirghel si dop. Incet incet vetzi obtzine o forma de ou usor alungit. Folositzi in final un smirghel mai fin, si slefuitzi suprafatza plutei. Cand atzi obtzinut ce va doritzi, scoatetzi axul din electrod din pluta, inlocuitzil cu sarma de la inceput, scoatetzi sarma mai lunga la un cap pe care-l inrositzi la flacara. Tragetzi apoi dopul peste sarma incinsa si vetzi vedea cum pe centrul plutei va ramane o gaura perfecta. Nu mai trebuie tubata. Daca gaura e facuta asa, firul nu o mai taie pluta.
Apoi inmoiatzi pluta intr-un strat doua de nitrolac pt lemn, lasatzi la uscat, smirgheluitzi putzin cu smirghel fin suprafatza dpa uscare si mai muiatzi o data daca vrezi sa avetzi o suprafatza finlucioasa. Apoi muiatzi pluta integral in alb si o atarnatzi la uscat.Daca e nevoie o inmuiatzi de mai multe ori. Astfel vetzi obtzine pluta cea mai eficienta, usoara si care nu va suge apa oricat va sta in campul mincii.
Pt inpanarea firului pe centru, folositzi fasii despicate din cotoare de la betzele vechi chinezesti, alea din asa zisul piper sau daca nu, din banbus gros. Procedand ca si cu pluta le prindetzi in masina de gaurit si cu smirghelul intre degete le cizelatzi la turatzie pina ce obtzinetzi baghete rotunde foarte utile.
Cand totul e gata, taiatzi din bagheta o bucata care sa fie mai lunga ca si pluta cu ata cu cat sa o putetzi tzine intre degete atunci cand doritzi sa mutatzi pluta pe fir, sa putetzi trage pana afara. Ascutzitzi-o usor pe smirghel, si folositzi-o ca si pana. Intre aceasta si gaura se afla firul le care pluta noastra se va intzepenii perfect.
Cand vetzi pescuii pe apa mai lina, folositzi pana cu pana mai lung in sus ca si antena ca sa vedetzi mai bine pluta . Cad folositzi pluta pe curent mai puternic, inversatzi pana si o punetzi cu partea mai lunga in jos, sub pluta. Astfel vetzi putea tzine in loc pluta supralestata in curent, fara ca apa sa va faca sa vibreze firul.
Aceasta pluta este foarte utila pt pesciuitul cel mai frecvent intalnit in apele noastre si anume cu bologneza.
In cele ce urmeaza vom vedea cum se poate pescuii cu plute plate in curent.

[SF]

Zilele astea o sa bag si io , in sfirsit , o scobareala , la salau , avat si clean am fost , in functie de cum pot bag o stiuca sau o scobareala , si ma tem ca va fi asta din urma , intoarcerea la origini

[dadylures]

astept sa ne spui ce si cum... eu astzai dupamasa am planificat un vobleras....
Am incercat cam o juma de ora, ieri, cu un batz de inprumut de la un preten si m-am cam distart...
Asa ca... abea astept...

[dadylures]

Am fost unde imi propusesem... deziluzie la max... acolo unde nu erea niciodata sa nu fac o dstractzie oricat de putzin timp as fi avut, nu am avut astazi dupa amiaza nici o trasatura. Apa plina de oblete cat chibritul, nor de puiet si nici cel mai mic atac de rapitor... e jalnic... nu mai e nimic in acea zona pe Olt... la ce oare mai bareaza intrarea in golf cu setci??? sincer nu stiu... ca niciodata, am avut sentimentul ca ma aflu pe marte... planeta pustie, ne asteapta ceva incredibil...saracie lucie...

[fisherman]

dady, sa stii ca nici pe Mures in zona mea nu se mai prinde aproape nimic, nici macar obleti. si asa a fost tot anul.nu pricep ce se intampla, ca peste mai este dar nu vrea sa puna gura.

[SF]

astept sa ne spui ce si cum... eu astzai dupamasa am planificat un vobleras....
Am incercat cam o juma de ora, ieri, cu un batz de inprumut de la un preten si m-am cam distart...
Asa ca... abea astept...

Am fost doar o ora , am vazut niste avati sarind si nu m-am abtinut

[dadylures]

bine ca tot ai vazut ceva... eu am fost dar...apa moarta...nimic...absolut nici o prezentare si carduri imense de pestisori nu ereau deranjate de nici un bibanelmacar...

[dadylures]

Hotarasem o partida acum la sfarsit de saptamana...meteo vrea sa ne convinga sa stam acasa... inca nu stiu ce voi face... cred ca daca o sa intram in regimul termic normal, cam dupa cca 2 saptamani, s-ar putea schimba situatzia... poate trecem la ceva mai bun...momentan apatie generalizata...ce sa cred?...uite, au trecut si alegerile in America, oare, pestele asta asteapta sa treaca si criza? ...atunci avem de asteptat...

[radu_bug]

am citi tot cu interes si placere reportajele despre vergi si plute . astept cu nerabdare continuarea -plutele plate . e vorba de acele plute gen cralusso surf sau torpedo ?. tare as vrea sa imi fac vreo cateva plute din astea cu care pescuiesti in curent la mreana si scobar

[dadylures]

plutele gen cralusso sunt un capitol, eu nu le folosesc pe alea, am facut altele care seamana cu cralusso dar au alta functzionare, pot functziona si netzinute in loc, de fapt asta am si cautat sa fac sa mearga mai incet dar fara a le tzine pe loc.
Daca e vorba de tzinut pe loc, atunci consider cele mai bune plute cele forma oului de gaina dar f mici. Acestea sunt net peste toate cralussore din lume. Le prefer in orice pozitzie.
Treaba e ca acestea mici se supralesteaza si astfel pescuiesti tzinindu-le pe loc si astfel maturi si controlezi fundul mai bine ca cu price.
Mai sunt si alte modele de plate... care de fapt lucreaza lasate in curentzii mai lentzi.
Cralusso sunt utilizate in competitzii unde nu ai voie sa lasi pe fund mai mult de 20% din plumbaj.Dar in pescuitul de zi de zi, plutele acelea ovoidale, sunt oerfecte, cele mai bune. Intradevar merg cu plumbul tarat pe fund...dar care e treaba? costa de 1000 de ori mai putzin si tot atat sunt mai eficace...

[radu_bug]

plutele astea tip ou de porumbel banuiesc ca au partea de sus putin mai umflata decat cea de jos , astea stiu eu ca se folosesc la pescuit in curent , sau tip morcov. sper sa nu ma insel . pai astea is mai ieftine , nu are rost sa ma complic sa le mai construiesc , eventual doar sa le mai dau un strat , doua de lac

[dadylures]

nu mai stiu pe care site am scris despre ele, dar se fac din dop de tisa, cauta sa fie cat mai dens. faci plute de la marimea sinburelui de cireasa pina chiar ceva mai mari ca o cireasa. Faci mai multe de forma oului, ovoidale. cautzi o sarma cam de 2-2,5 diam, si pui plutele pe acea sarma. Ininte de a face aceasta operatzie, sa le tragi pe sarma, gaseste o masina de gaurit, daca nu ai strung mic, tai dopul in doua, il gauresti cu un ax central pe care-l faci din eletrod de 2, ascutzit ca sa intre usor in dop, dopul, il strapungi si pe bormasina prinsa in menghina faci pluta cu smirghel ceva mai dur, apoi cu ceva fin o slefuiesti.
Le bagi, dupa cum spuneam pe sarma de 2-2,5 mm si inrosesti apoi capul sarmei. Tragi plutele una cate una, repede peste partea rosie si uite ca le-ai gata gaurite perfect centrate. Gaura arsa nu este taiata de nailon.
Apoi le dai prin moiere un strat de nitrolan le slefui si vezi daca mai merge un strat. Apoi le scufunzi in vopsea alba mata . Le usuci si gata...
Pentru centrul plutei, faci tot pe bormasina din sparturi fie din tonchin fie din banbus in sectziune patrate, faci niste tije cam de 2-2,5mm diametru. Tai din tija facuta pe strung bucatzi ceva mai lungi ca si plutele si le ascutzi la un cap pe smirghel.
Aceste conuri le folosesti sa blochezi firul dupa ce-l bagi prin pluta. Blocarea , daca apa e repede o faci de jos in sus, fara ca pana sa iasa in afara, daca apa e lina invers de sus in jos. Situatzie in care, acea pana poate fi folosita ca si antena.
Daca apa e lina pui ovoidul plutei cu partea subtzire in sus si invers...
Spor la treaba.

[radu_bug]

multumesc , am sa incerc din lemn de fuma sa fac pluta ca e putin mai dur decat dopul de pluta iar tija am sa vad eu din ce , poate din scobitori sau aschii de brad , daca nu gasesc bambus .

[dadylures]

de cat lemn de fuma mai bine cauta poliuretan, sau balsa si o faci cu firul prin inel nu o mai faci cu fir central. Scapa de fuma...

[gene3004]

de cat lemn de fuma mai bine cauta poliuretan, sau balsa si o faci cu firul prin inel nu o mai faci cu fir central. Scapa de fuma...

ce e in neregula cu fuma? de ce sunteti asa de categoric?chiar m-ati facut curios... puteti explica , detalia , va rog? multumesc

[radu_bug]

fuma are totusi o mica problema , in sensul ca asa cum e fibra lui se poate sa sara bucata din el in timpul prelucrarii . de aceea il bag de 2-3 ori in nitrolac , si apoi nu mai am probleme cu dislocatul fibrei . lacusta aia din galerie e facuta din fuma . bine ca apoi am mai intarit-o si cu picatura . lemnul de fuma se impaca f. bine cu superglue sau picatura in sensul ca se intareste bine . nu acelasi lucru il pot spune si despre balsa care nu am putut sa o intaresc cu superglue