Rapitori.info

[dadylures]

Eu vad pescuitul cu rubeziana practicat corect si bineaecvat conditziilor de pescuit, este practic inbatabil.
Acum ar trebuii sa stiu la ce nivel tre sa vorbesc despre rubeziana.
Asa ca: rube= o prajina lunga ba chiar f lunga, cu care es pescuieste la varful acesteia, a carei lungime se poate regala aprox din 1,5m in1,5m. Asta fiind lungimea activa a unui element, Cu aceasta scula se pescuieste cu firul scurt. Lungimea firului necesara este cam cu 1 m mai mare de cat adancimea apei. Firul se leaga prin intermediul unui conector de un elatic care se afla in interiorul vergii. Astfel marele avantaj al folosirii acestui montaj este acela ca se pot utiliza fire foarte subtziri a caror rezistentza la tractziune creste incredibil deoarece firul e solicitat numai static. Solicitarile dinamice fiind preluata de elasticul din interiorul vergii.
Pt o buna corelare intre grosimea firului si a cauciucului exista sisteme de corelare. Nu e cazul sa dezvolt acest subiect de cat punctual daca se va pune o astfel de problema.
Rubeziana este formata din:
o coloana de elemente si un virf interschimbabil numit kit.
Montarea rubezienei moderne se face intre varf si elementul imediat urmator telescopic. Celelalte elemente se monteaza prin mufarea celui inferior in interiorul celui imediat superior.
Kitul este partea de varf a vergii care la livrare poate avea doua tipodimensiuni, de 4 elemente, lungime cca 5,2m si de 5 elemente, lungime de 6,2m
Kiturile sunt fie kituri destinate pescuitului fie kituri destinate nadirii. Esentzial este faptul ca acestea se diferentziaza intre ele. Kitul pt nadire are de regula lungimea de 2,7m si este conpus de obicei din 2 tronsoane. Spun de obicei pt ca exista poate si alte tipodimensiuni. Eu caut sa discut pe cat posibil la un anume mivel.
Kiturile pt. nadire au ca accesoriu cupe de nadire care se adauga in capatul kitului si in care se baga nada pt a fi inpinsa apoi in fatza si golita exact pe locul unde se va pescuii.
Marimea acestor cupe difera si aici, se poate discuta separat pt ca ne bagam in amanunte.
La livrare o firma serioasa pune la dispozitzia cunparatorului varga completa plus, de obicei, doua kituri de pescuit si un kit pt nadire.
Pescarul poate beneficia in final de 3 kituri de pescuit si unul pt nadire.
Cele 3 kituri se pregatesc de catre pescar in idea de a putea aborda 3 tipuri de monturi diferite constructiv.
Astfel in timpul partidei se poate aborda o alta montura, acest lucru putand fi facut in cateva secunde cat dureaza schimbarea kitului respectiv cu altul pe care avem o alta montura.
Nu este obligatoriu sa folosim lungimea kitului asa cum a fost ea livrata. Dintr-un kit de, sa zicem 4 tronsoane se pot folosii numai 3 tronsoane in cazul in care adancimea apei sub varful rube este mai mica. Kirul se demufeaza de unde e ste nevoie. Este valabil si invers, acolo unde apa este mai adacnca kitul se poate demufa de la tronsonul 5 sau chiar 6 daca e nevoie.
Nu ma bag in istoricul rubezienei, pt ca vreau sa epuizez partea descriprtiva succinta a tehnicii.
Se gasesc pe piatza rubeziene diferite. Pescarul nostru trebuie sa stie de la inceput ce vrea de la rubeziana pe care urmeaza sa o achizitzioneze. Asa ca va trebuii sa decida ce pescuit vrea sa abordeze. Aici se poate vorbii despre pescuitul pestilor mari, ex crap, pescuitul pestilor de talie medie, pescuitul de conpetitzie.
Fiecare rube functzie de aceste calificative este altceva.
Prima diferentziere este constructiva. Asta inseamna ca vergile folosite pescuitului mai dur sunt construite dint-un carbon mai elastic, cu un modul mediu, exe Hm 40-max HM 60.
Aceste vergi constructiv au grosimea peretelui elementului mai mare, au un diametru mai mare la talon, cantaresc mai mult, deci sunt mai grele si se manevreaza ceva mai greu. Pescarul trebuie sa fie antrenat cu o astfel de scula pt a putea sa o manevreze corespunzator. Ca si clasa de greutate aceste vergi la lungimea de 13m cantaresc de obicei peste 1 kg.
Vergile destinate pescuitului pestilor de talie medie sau pestelui alb, sunt vergi construite dintr-un carbon superior calitativ, vergi mai suple, mai usoare si mai rigide. HM 60- HM 70.
Avantajul acestor vergi este acela ca sunt mai usoare, mai manevrabile, mai placute la tzinutul in mana. Clasa de greutate a acestor vergi este sub kil, cam 900- 1000 gr.
Vergile speciale, destinate conpetitziei, au avantajul de a fi universale. Asta inseamna ca se preteaza atat pescuitului pestilor albi, cat si a craputui. Acest lucru se datoreste constructziei deosebite care face diferentza prin:
Sistemul FUSION, sistem care permite asamblarea chiar pe acelasi tronson a doua sau chiar trei calitatzi de carbon diferit. Ex la baza tronsonul este HM 80, spre varf scade la HM 70 sau chiar 60. Asta se face pt a se realiza un element de egala rezistenta. Cu cat scade diametrul cu atat se reduce rigiditatea. Apoi pe vergi se fac ZONE PAWER, aceste zone sunt zonele in care se constata ca apar solicitari suplimentare a vergii si din acest motiv se ranforseaza suplimentar.
Asa se face ca aceste vergi inbina foarte bine atat greutatea redusa a vergii cat si rezistenta acesteia. Aceste vergi se incadreaza intr-o clasa de greutate medie de cca 800 gr la 13m.
Acum se poate dsicuta ceva si despre lungimea vergii. Vegile se produc in 3 tipodimensiuni.
- vergi de 13m, destinate tzarilor care au regulamente de conpetitzii care limiteaza lungimea max la 13m. Astea de regula sunt vergi care sunt facute din carbon de calitate inferioara, destinate si unor tzari cu putere de cunparare redusa.
- vergi de 14,5m- vergi fdestinate conpetitzilor din tzarile care pretind un anume nivel calitatic superior al carbonului. Spre ex. piatza italiana concureaza cu 14,5m desi si la ei se pune problema trecerii la 13m. Poate ca aceasta criza va incuraja si mai mult productziile chinezesti slab calitativ, in detrimentul productziilor italiene sau japoneze de inalta calitate.
Daca mai e nevoie, specific ca marea majoritate a producatorilor de rube construiesc vergile in multiplii de 1,5m.
- vergile de 16m. Acestea sunt destinate in exclusivitate pietzei englezesti. Englezii fiin amatorii acestor constructzii. Normal ca pretzurile sunt direct proportzionale cu lungimea si calitatea vergii.
Ce e f interesant de stiut de catre pescarul nostru, este faptul ca greutatea vergii luata ca si valoare intrinseca nu spune mare lucru fatza de constructzia vergii respective. Adica, cel mai important parametru fatza de gradul de confort oferit de varga este echilibrul vergii. Este f normal ca o varga care are un baricentru mai spre varf sa fie mai greu de tzinut in mana fatza de alta varga care are un baricenrtu mai apropiat de mana de punctul de echilibru si care pt a fi realizat inseamna ca s-a ingreunat varga catre caotor dar s-a usurat spre varf. Vedetzi ca acest principiu uzeaza de constructziile in carbon variabil...ceea ce spuneam mai inainte. Carbon mai greu spre baza si mai usor si mai rigid spre mijloc si iar mai elastic spre varf unde scade diametrul si se reduce cantitatea de material. Asa ca este foarte inportant sa stim sa alegem o varga functzie de echilibrul acesteia. Fie fixa fie rube principiul este acelasi. Asa ca acest subiect il lasam deocamdata si-l voi deschide daca va fi nevoie.
Bai fratzilor, vretzi sa scrietzi o cartre si nu stitzi cum sa furatzi de la mine informatzii MOCA ????
Ajunge... acum stitzi ce-i aia rube...vretzi sa intratzi in conflict cu seco???

[Gerula]

Mai era o parte foarte interesanta, despre cum au venit italieni pe la inceputul anilor 90 la o competitie cu vergi de 16m si i-au nenorocit pe competitori, iar federatia a redus dimensiunea maxim acceptata la 14.5. Poate-ti mai aduci aminte si tu ce mai era pe acolo, e mare pacat de el. Din fericire mi-am dat seama ce se intampla si am oprit forumul, altfel se pierdea tot ce se mai posta.

[dadylures]

Da, normal ca-mi aduc aminte. Uite cum s-a intamplat. Mondialul turneul triangular MONTEREAU.
Hai sa explic cam ce inseamna asta.
Este vorba de un f mare concurs mondial in care se concureaza in echipe a cate doi si se practica conpetitzie atat pe ape curgatoare, cat si pe canal si pe apa statatoare. Din acest motiv- triangular.Conpetitzia isi are radacinile din anii 1947... Acest concurs s-a tzinut in Frantza si doua probe, canal si rau s-au tzinut pe Sena. Echipa italiana erea formata de marele campion mondial Milo si Riccardo Galigani, nu e altul de cat directorul actual al revistei Pecsa In.
Acestia au pescuit cu rubeziene de... 17m, nu de 16m cum gresit spusesem, vergi NEW ERA 1300.
Au folosit cu linii de 4*14(asta inseamna 4 plunbi numarul 14)fir de 0,07 mm,carlig de 22, cu larva de chironomida.
Au participat 210 perechi de concurentzi.
Practicand un astfel de pescuit cu cele mai lungi vergi rubeziene din lume la acea ora, Italienii au reusit victoria. Dupa acest concurs, reprezentantzii FIPS, s-au intalnit si au stabilit ca lungimea maxima a vergilor rube in conpetitzie sa fie 14,5m.
Reglementare care functzioneaza si astazi inca in multe tzari. Chiar daca astazi se pune problema limitarii maxime la 13m, lumea buna a pescarilor de conpetitzie doreste 14,5m. Este lungimea care a solicitat cel mai mult fabricantzii de carboane pt. a investioi si a scoate cele mai performante constructzii de carbon din lume.
Concurentza chinezeasca, trecerea unor tzari ca Frantza la limitatrea lungimii de varga la 13m, a dus la scaderea prestigiului acestor tzari pe plan conpetitzional si unplerea pietzei lor cu scule de origine chinezeasca. Se stie clar ca aceste scule au pretzurile mici dar si calitatea tot atat de mare...
Mare pacat ca o tzara ca Frantza care se gasea de regula pe podiumul conpetitziilor mondiale, a cazut si f rar mai auzim de cate un concurent, sau nume francez... dar asta este o alta discutzie.
http://img131.imageshack.us/my.php?imag ... 063xa5.jpg
http://img99.imageshack.us/my.php?image=dsc01065zx1.jpg
http://img508.imageshack.us/my.php?imag ... 066rx6.jpg
Protagonistii concursului despre care vorbeam : Riccardo Galigani si Emilio Colombo- Milo.

[dadylures]

Gerula, acum e ce voiai?

[Gerula]

Pai incepe sa semene . Stai sa termin si eu de puricat forumul, ca vreau sa te intreb cateva chestii apropo de stilul asta. In primul rand, cum sustii varga pe perioade mai lungi de timp? (parghia e enorma la 14.5m) Cam ce greutate are o varga de calitate, care sa nu coste totusi mii de euro?

[SF]

Italienii is nebuni rau cu pescuitu la varga si fin . Dadeam acum doi ani in port la spin si vad ca vine un mosulica , ( 74 de ani ) mai vorbim una alta , rezulta ca era un pictor italian innebunit dupa pescuit , si care in fiecare primavara venea pe insula doua saptamini , isi permitea omu .
Venea la peste aproape in fiecare zi , l-am vazut drilluind labani giganti cu varga fixa si fir subtire . Omu arata tot ce vrei , mai putin nada ( venea cu ea gata amestecata si oricit imi bagam nasu sa miros pe acolo nu-mi dadeam seama ce o bagat ) , daca in ziua aia intre 10 pescari care dadeam se luau 10 labani , 5 erau a lui italianu ala batrin .
Am vorbit cu el de toate , inclusiv de competitiile de stationar , era mindru al naibii mosneagu , cu campionii lui italieni , numa nada aia nu voia sa mi-o zica

[Gerula]

Cuvantul omerta nu are echivalent in prea multe limbi

[dadylures]

Ce ar trebuii sa cunoasca doritorul de pescuit cu rubeziana.
Pt a pescuii cu rubeziana ai nevoie de:
1- varga rube
2- kituri pt pescuit
3- kit de nadire cu un anume tip de cupa
4- cutie de lemn pt pastrat plioarele cu linii pe ele
5- cat mai multe plioare lungi de 35 cm.
6- plute pt. rube, fire pt linii si pt strune, plumbi calibratzi de firma(moi) si olivete, carlige de calitate si cat mai multe forme, cutie de lemn pt pastrarea strunelor calibrate
7- sonde pt sondat adancimea, atat pt carlig cat si pt alica
8- rola de spare pt manevra rube
9- scaun modular cu utilitatzi ca, role pt asezarea laterala a rube, bara frontala rola in V pt asezat rube pe bara frontala, masa laterala cu locase pt cutiile de momeala, unbrela, suportzi pt asezat kiturile,
10- cos opritor pt rube montat pe scaun
11- mincioc usor cu coada cel putzin 3 m
12- juvelnic ecologic cu inele de cel putzin 3m
13- cel putzin o galeata de nada si un bac si un pulverizator.
14- daca doresti, bormasina cu baterii sau acumulatori si tel mixer pt amestecat nada
15- diverse tipuri de prastii
16- diverse: manson pt rubeziana, degorjor, carpa de sters pe maini, sortz, nade, tel, site pt sitat nadele, colantzi pt viermi, saci pt transport viermii...etc...
Cam asat desii am convingerea ca am mai uitat cateceva...
Cam asta au cei ce se ocupa de conpetitzii. Cei ce nu abordeaza conpetitzia pot taia anume articole ca: 3,4,5,6,11,12,13,14,15,16.

[Gerula]

In primul rand, cum sustii varga pe perioade mai lungi de timp? (parghia e enorma la 14.5m) Cam ce greutate are o varga de calitate, care sa nu coste totusi mii de euro?

[dadylures]

Varga se poate gasii in 3 ipostaze.
1- varga tzinuta rezemata pe partea superioara a piciorului si sprijinita superior de cotul mainii si in continuare de antebratzul aceleiasi maini, fie pe stanga sau dreapta, in pozitzia sezut. Situatzie cand varga e activa.
2- varga tzinuta sprijinita pe rolele din spate si in fatza pe cosul de primire. Situatzie in care kitul e in mana pescarului fie ca scoate pestele din carlig fie ca pune momeala in carlig, etc. Situatzie inactiva.
3- varga este sprijinita pe rola scurta in forma de V de pe bara frontala si partea extremitatzii din spate a vergii se afla sub dispozitivul de cunpanire a vergii, intre picioare. Varga se gaseste in pozitzie de lucru, activa.
4- varga se afla sprijinita lateral de scaun stanga sau dreapta, rezemata pe sistemul atasat scaunului, furcelul din fatza si spate in cunpana. Situatzie cand varga este asezata similar cu pozitzia de lucru, in care se practica nadirea grea si se foloseste varga asezata astfel ca si reper pt a se forma patul de nada, momente cand avem nevoie ca mainile sa fie libere
Acestea sunt pozitziile care se pot intalnii la manevrarea unei rubeziene.
Ca sa ma refer la greutatea vergii, trebuie sa fac o remarca. Poate ca este prea sumar sa judecam o varga rube dupa greutatea cantarita a vergii. O informatzie conpleta si corecta despre confortul sau disconfortul produs de varga asupra pescarului se poate obtzine conparand greutatea de cunpanire a vergii. Asta e fortza care va solicita pescarul.
Asadar pt a se putea determina aceasta valoare in mod corect trebuie sa avem un cantar portabil dasta circular. Un cantar care sa arate pe cadran ca e capabil sa cantareasca pina la 10 kg.
Se procedeaza astfel: de gaseste o zoma cu un perete drept cam 15 m lungime. La tavan asezam un sistem format dintr-o bucata de tzeava cu un interior cam de 50 mm. Un stutz scurt de cca 10 cm. Acesta la partea din spate sa fie articulat la un sistem cu talpa, talpa care se poate prinde in tavan cu 2 suruburi holtz.
Asadar am obtzinut stutzul prins de acea talpa dar mobil fatza de aceasta, inplan vertical. Acum, la 70 cm de acest stutz, montam tot in tavan un dispozitiv de care sa putem agatza cantarul nostru. Acum montam rube si partea din spate o bagam in stutzul de tzeava, apoi cu capatul gros suspendat agatzam la 70 cm partea cu carlig a cantarului. Lasam varga sa se sprijine in cantar. Citim valoarea indicata de cantar. Astfel von cunoaste cate kile ne vor actziona bratzele in timpul pescuitului. Procedeul este foarte practic si f ieftin si ne poate ajuta sa putem distinge precis care varga e mai usoara fatza de alta. Pe peretele paralel cu varga intinsa, cum spuneam la inceput, se marcheaza lungimea reala a rubezienii. Nu totzi ptoducatorii sunt corectzi sa dea lungimea reala a vergii. Vezti vedea ca sunt rube pe care scrie 13m si de fapt are numai 12,3m... etc... astfel putem avea informatzia corecta fata de greutatea pe care o vom suporta...
Acest procedeu se numeste in lumea de specialitate DAWNFORCE.
Acum as putea sa fac o clasificare foarte in mare a tipurilor de vergi functzie de greutate. Astfel vergile destinate pescuitului crapului, sunt in general mai groase in perete datorita faptului ca in constructzia lor se foloseste carbon mai slab modulat, mai putzin rigid si rigiditatea vergii se asigura prin ingroasrea peretzilor. Aceste vergii la 13m in general cantaresc pe cantar stranse cam 1,2-1,5kg chiar si peste. Ca si dawnforce, aceste vergi au cam 5-7,5 kg( asta simte pescarul in bratze)
Vergile destinate pescuitului pestilor albi, tot la 13m pot cantarii, vorbesc la un nivel calitativ bun, intre 800 si 900 gr.
Aceste vergi au un dawnforce in jur de 4-5 kg.
Vergile super rigide si cu un talon subtzire construite in sistem fusion pot avea ca si greutate, stranse in jur de 800-820 gr.chiar si sub aceasta greutate. Ca si dawnforce acestea cantaresc 3-4 kg.Acum putem sa ne orientam in mare si la pretzuri. Cu cat avem un carbon cu o rigiditate mai mare, mai subtzire la talon si mai usoara la mana, adica un dawnforce mic, pretzul creste.
Ca si exemplu de pretzuri pot sa dau o constructzie de crap MAVER fabricata anul trecut, deci f noua, facuta pt crap, carp conpetition, facuta intr-un procedeu care sporeste rezistenta vergii, scrie pe ea ca e testata cu fir de 0,26mm, varga cu un prelungitor scurt si in total cu 3 kituri de pescuit de 4 tronsoane, la oferta costa 350 eu. Varga e bine facuta, la clasa ei, este manevrabila si robusta. Cantareste inchisa cam in jur de 1 kg.Nu i-am facut dawnforce.
Acum e normal sa ne imaginam ca cu cat greutatea vergii e repartizata mai spre varf, aceasta va avea un dawnforce mai mare si invers.
Acum ca si pretz, revenind la sculele de calitate, se pot lua scule de ocazie bine intretzinute care se pot cunpara la cca2-5 anu de la fabricare si care noi ar costa cca 1700-2500 eu dar la ocazie se pot achizitziona cu pretzuri mai cumintzi in jur de 1000 eu.
F inportant este faptul ca pescarul sa se orienteze la cunparare daca poate gasii piese de schimb pt rubeziana cunparat, service. In caz ca o rupi si nu gasesti piesa de schimb ...

[dadylures]

http://img243.imageshack.us/my.php?imag ... 078gj6.jpg
http://img150.imageshack.us/my.php?imag ... 080pl2.jpg
http://img82.imageshack.us/my.php?image=dscf0070mb6.jpg
http://img82.imageshack.us/my.php?image=dscf0071ok6.jpg
http://img254.imageshack.us/my.php?imag ... 075wk4.jpg
http://img267.imageshack.us/my.php?imag ... 81nf6.jpgh
ttp://img216.imageshack.us/my.php?image=dscf0072fk0.jpg
cateva poze cu pozitziile rubezienei
- prima - rube sub cot, intre cot si picior.
- a doua este rube asezata pe role in spate
- a 3-a, a 4-a si a 5 a, rube asezata in cosuletz.
- a 6-a kitul decuplat
- a 7-a rube pe role si decuplarea kitului

[dadylures]

http://img385.imageshack.us/my.php?imag ... 081ot0.jpg
http://img124.imageshack.us/my.php?imag ... 072ha6.jpg
Am revenit cu ultimile doua poze care nu se selectasera la cealalta postare.

[dadylures]

Gerula, e clar? sau inca nu e conplet articolul de rube.
Daca mai ai nevoie de lamuriri...

[Gerula]

Cred ca importante ar fi acum niste explicatii despre tehnicile de aruncare. E clar ca n-o faci la fel cum ai face-o cu o fixa de 3-4-5-7m

[dadylures]

Tehnici de aruncare, de fapt nu prea avem aruncare.
Cu rube se lucreaza de preferintza intr-un plan orizontal, su cat mai aproape de aceasta pozitzie.
Asadar punerea plutei pe apa se face prin inpingerea in fatza a rubezienei. Asezarea propiuzisa se face exact ca si cum ai face treaba asta pe sub mana. Adica se ridica usor , cu control varful si se penduleaza linia in fatza, asta in cazul cand se pescuieste cu baniera( a se intzelege lungimea firului liber intre varf si pluta) lunga si cu pluta in fatza virfului rubezienei. Cand se pescuieste cu baniera scurta, de obicei in ape cu un curent f slab sau lipsite de curent, se cauta ca pluta sa se gaseasca cat mai apropiata de varful vergii. Astfel este indicat sa pescuim cand avem deaface cu pesti mofturosi si intzeparea sa fie foarte prompta. Cu alte cuvinte pescuitul cu baniera scurta are avantajul preciziei sporite.
Aceste adaptari se fac la fatza locului, functzie de conditziile de apa, daca santzul este dincolo de varful rube, se va folosii un kit mai lung si cu baniera mai mare.Functzie de conportamentul pestelui. Exista f multe situatzii cand pe nada poposesc pesti de talie si pestii tzinta se retrag in imediata invecinatate a locului nadit. In astfel de situatzii lungim baniera ca sa gasim pe unde poposesc pestii gonitzi de pe patul de nada. Daca pestii de talie medie sau chiar mica, oblete sau rosioara de multe ori chiar exemplare de rosioara de loc de neglijat 250-500gr sau de obletzi la peste 100 gr, pesti f interesantzi in conpetitzie, se ridica intre ape, atunci se recomanda pescuitul cu baniera scurta. Bine, se poat gasii inca si alte situatzii care necesita alegerea unui stil sau celuilalt.
Deci cam asa sta treaba referitor la lansarea liniei pe apa. Ca avantaj fatza de alte stiluri de pescuit, se poate spune ca inpingand rube in fatza, ai sansa de a pune o montura f usoara chiar de numai 0,1 gr pe apa la...13m... in alta situatzie nu ai putea reusii aceasta performantza.

[Gerula]

Da, avantajul asta este evident.

O alta intrebare, cu monturile astea extrem de fine, ai sanse sa scoti un peste cat de cat mai rasarit (sa zicem un ciortan de 1.5-2 kile)? Stiu ca elasticul lucreaza si ajuta mult la obosirea pestelui, dar cam care ar fi limita superioara de talie la ciprinide?

[didel_pro]

Nu stiu cind a aparut rube?,dar si ca tehnica de pescuit ,copil fiind ,dadeam de pe colac, cu o trestie care avea lungimea de 4 m iar firul 1m .Asa puteam strecura usor firul porintre papura si trestie.Mai ales primavara il ologeam.Fara sa va suparati este un perscuit deosebit si...............pentru alti frumos.

[dadylures]

Ooooo.....deja intram pe subtilitatzi.
In acest sens concura cel putzin doua directzii:
- directzia fire
- directzia tehnica.
In sesnul firelor, pot spune ca, la ora actuala, se produc fire dintre cele mai sofisticate, fire deosebit de bine studiate din toate punctele de vedere, fire care se testeaza in toate conditziile si la constructzia carora se tzine cont de cele mai aparent nesimnificative amanunte.Astfel daca te vei uita pe net, spre ex firma milo,la produsele de specialitate in sensul firelor, o sa vezi o gama foarte mare de fire, dar poate ca daca te vei uita cu ochii celui care vrea sa intzeleaga o afisare rece si distanta, de fapt un tabel cu cifre, ale unor caracteristici ale firelor, ai sa sesizezi fire a caror grosime incepe cu....0,05mm, si ai sa mai vezi ceva ca la aceasta clasa de grosime, se gasesc chiar si doua grosimi de fir.
Nu stiu catzi si-au pus intrebarea, de ce?
Ei bine, multzi ar adresa aceste fire pescuitului la oblete... doara este peste mic si nu cere fire cine stie ce... gresit....
Firul este destinat utilizarii ca strune pt legatul carligelor pt. liniile destinate pescuitului cu rubeziana.
Pt a putea alcatuii linii de mare finetze este nevoie de accesorii la fel de fine.
Acum poate ca ar trebuii sa se tzina cont de caracteristicile firelor acestea zic eu de inalta calitate. Acestea sunt create sa reziste foarte bine la radiatziile UV(ultra violete) sa reziste f bine la nod( a nu se intzelege la orice fel de nod) a rezista foarte bine la tractziune si mai ales la sarcini liniare, mai nou se fac fire cu rezistentza foarte mare la " plimbatul alicelor pe fir". Cand spun asta, nu e o gluma. De f. multe ori pescarii de rube schimba pozitzia plumbilor pe fir tocmai pt a da un anume conportament momelii in apa. A se intzelege ca cu rube, se poate anima momeala pe verticala la o distantza de13m de mal. Asa ca nu e lipsit de inportantza acest lucru.
Culoarea si refractzia luminii ce trece prin fir in apa a fost bine solutzionata prin introducerea in fabricatzie a firelor florocarbon. Capacitatea acestor fire este aceia de a avea un coef de refractzie foarte apropiat de al apei. Cred ca se pot spune multe despre fire, dar selectez si eu ceea ce poate fii mai interesant pt pescar. Asa se face ca de ex pescarul nostru nu trebuie sa fie foarte atras de rezistentza foarte mare la rupere afisata pe bobine. Pe piatza noastra se intalnesc cel putzin doua curente de falsuri. Unul este vanzarea firelor ca si a celorlalte scule numai folosind brenduri de renume in schimb calitatea e departe de ceea ce e lasat sa creada omul. In alta ordine de idei, firele de la noi sunt supradimensionate si supralicitate la ceea ce scrie pe bobine, ca rezistentza la rupere. Normal, scuzatzi cuvantul normal, ar trebuii sa fie anormal, dar asta e, si cum spuneam, ca intr-o piatza ca a noastra singura conditzie e sa exsite premiza convingerii cunparatorului asupra "calitatzii" produsului...
Din acest punct de vedere sfatuiesc pe cei ce au posibilitatzi sa cunpere produse de afara, sa nu ezite sa ia produse din magazine specializate pt pescuit , ca numai asa se vor convinge de diferentza de calitate.
Firele de calitate si adevarate nu au inscriptzionate rezistentze dastea ametzitoare, vezi din nou firele milo.
Valorile inscriptzionate sunt reale. O firma de calibru nu-si permite falsuri pe piatza lor.
Acum sa trecem la partea tehnica care ar putea avantaja pescarul cu rubeziana in sensul scoaterii de pesti de talie cu fire subtziri.
In primul rand ar fi cauciucul din interiorul vergii.
Din acest punct au aparut in ultimii ani cel putzin 3 calitatzi de elastice. Astfel primul cauciuc care a aparut pe piatza si asta in diverse calitatzi ca si elasticitate sau elongatize sau moiciune, au fost cauciucurile pline. Apoi au aparut cauciucurile tubulare, goale. Mai nou a aparut cauciucul tubular unplut cu gel. Asadar toate astea au aparut tocmai pt ca in lupta cu pestele pescarul sa poata utiliza fire cat mai subtziri. Fiecare dintre aceste calitatzi de elastice au calitatzi de tensionare diferite.
Alta gaselnitza este aceia ca ultimele constructzii de vergi rubeziene s-au gandit si realizat constructiv, in asa fel incat pe interior, unde elasticul freaca pe interiorul vergii, s-au facut adaptari astfel incat frecarea dintre elasic si varga sa fie cat mai mica.
Tot din punct de vedere tehnic s-au conceput si construit carligele foarte fine si foarte rezistente si de multe ori incredibile ca ar putea corespunde pescuitului crapului.
O alta gaselnitza tehnica pe care o semnez, este cuplarea elasticului la un sistem de conectare intre elastic si firul de pescuit fara a se utiliza nod pe elastic. Acest lucru m-a obsedat ceva vreme pana l-am realizat deoarece sporeste rezistenta elasticului de cateva ori mai mult. Se stie ca nodul e un concentrator de efort, asa cu e si pe firul de pescuit, o data inlaturat dispare concentratorul de efort si rezistenta creste. Am adaptat aceasta, sa-i zicem inventzie, la toate tipurile de elastice, adica si la cele tubulare.
Lublefiantzii, sunt substantze care se folosesc pt a unge elasticul care prin intrari si iesiri repetate efectuate de noi la montarea elasticului, elasticul respectiv transporta lublefiantul in interiorul vergii. Lublefiantul are rol de a face ca elasticul sa alunece foarte usor prin varga si rolul de a conserva elasticul.
Si cel mai inportand factor ramane totusi omul, care poate manevra cu mare atentzie si indemanare rubeziana pe timpul drilului si reusita este asigurata.
Spre ex. in lacul CELLETTI, langa Viterbo, lac renumit pt conpetitziile care se tzin acolo, pesronal am reusit sa scot crap de peste 8 kg, cu fir pe linie de 0,128mm si la carlig fir de 0,108mm. Drilul a durat in jur de juma de ora. Carlig milo nr. 22 un singur vierme.
Pesti la cateva kile, sa zicem 1-5 kile sunt chestii normale.
Am uitat sa spun ca o mare inportantza are felul cum alege pescarul si coreleaza grosimea firului cu caracteristicile elasticului.

[Gerula]

Interesant, nu credeam ca se pot scoate asemenea pesti la stilul asta.

Totusi, cam cat se poate intinde maxim (ca lungime vorbesc) un elastic de calitate dintr-o rubeziana de 14.5m ?

[dadylures]

Gerula, pt. a explica ceea ce vrei tu sa aflii, ar fi bine sa stabilim niste parametrii intre care o sa ne invartim cu explicatzia.
Lungimea kitului.
-Lungimea kitului nu este conditzionata de lungimea rubezienei folosite. Lungimea kitului poate fi determinata fie de adancimea apei sub pluta sau daca... vrem sa avem o baniera mai lunga( am explicat cum este cu baniera) sau daca VREM SA AVEM MAI MULT CAUCIUC in varga.
Mai mult cauciuc = mai multa elongatzie, adica un grad mai mare de libertate al pestelui.
Exista cauciucuri care se pot caracteriza prin coeficient de elasticitate 1/4= 0,25 1/6= 0166 1/8=0,125 1/10 = 0,1
Sunt cateva expresii care pot fi gasite inscriptzionate pe anume elstice de inalta calitate. Cred ca e clar ce inseamna, ori gasim expresia fractzionara, cea mai des intalnita si cea mai sugestiva. Adica 1/4 inseamna ca dintr-un metru se pot face 4 sau 1/10 adica dintr-un metru se poate obtzine o lungime de 10m. Aceste date ne dau o informatzie clara fatza de coeficientul de elasticitate al gumei.
Acum venim si decidem cat elastic punem intr-un kit.
Daca dam la crap si folosim gume de la 1,4 mm in sus pina la 2,0mm, cam asta se intampla la gumele pline si folosim lungimi de minim 3 segmente de kit. Se pot folosii si 3 sau chiar 4 elemente de kit.
Daca folosim tubular, putem folosii gume pt. crap de la 1,7mm la 3 mm.
Daca mai sunt neclaritatzi... va stau la dispozitzie...