dadylures scrie: Vrei o nada? Simpla si buna si sa stea si jos bine?
Mamaliga, branza cat mai urat mirositoare rasa, taina de peste, un pumn tot cam cata branza, framantzi cu argila zdrobita. Daca amestecul e moale inainte de a baga argila, mesteca cu ceva pesmet.
Dupa argila trebe sa ai un amestec plastic si foarte greu si destul de tare. Amesteci vierme catziva bulgari apoi faci bulgari in care faci gaura cu degetul in care bagi vierme. strangi gaura la loc. Este bine sa bagi vierme colat ca nu sparge bulgarele repede. cam asta e... vierme la carlig, si intra si scubi...daca e...Aditiv... daca gasesti ulei de hering si altul e lichid de branza sau altul care merge cu amandoua ulei de porumb...daca nu e destul asta... peste sa fie...
pupu scrie:Nu am mai fost dupa mreana de prin 2006 ,erau cateva locuri super, la baraj la Crivina, mergea f.bine la cascaval insa la buchet de rame am luat de peste 4 kile , stateam toata noaptea, montura simpla cu plumb rotund 100gr.
numai bine...
Lucrări hidrotehnice:
Acumularea Ogrezeni-Crivina: acumulare frontală şi laterală.
Acumularea frontală de pe râul Argeş se face prin intermediul barajului de deviaţie tip stăvilar şi a două diguri de închidere pe cele două maluri ale râului Argeş, în amonte de barajul de deviaţie. Digurile se încadrează în rambleul autostrăzii Bucureşti - Piteşti (A1) în zona km 36. Se realizează adiacent lucrărilor stăvilarului frontal de spălare şi platformei tehnologice, asigurând condiţiile necesare captării debitului de perspectivă pe 26 m3/s pentru municipiul Bucureşti.
Acumularea laterală este amplasată pe malul stâng al râului Argeş, în aval de barajul de deviaţie, amplasamentul acumulării cuprinzând o zonă joasă formată din vechi albii părăsite ale râului Argeş. Prin această priză şi aducţiune, datorită volumului acumulării de 5,5 milioane m3, se asigură o autonomie de minimum 3 zile în alimentarea cu apă a Municipiului Bucureşti.
în anul 1990 s-a aprobat şi a început execuţia unei noi staţii de tratare a apei potabile pentru capitală, la Crivina, cu o capacitate de 6 m3/s (din care 3 m3/s rezervă).
La Crivina se captează:
40% din apa potabilă necesară Bucureştiului;
70% din apa industrială necesară Bucureştiului;
95% din debitul de diluţie necesar râului Dâmboviţa;
70% din apa necesară pentru primenirea apei din lacurile de pe Colentina şi a zonei industriale din sud-estul capitalei.
...
Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator